Olanda-obiective fotografice (partea II)
În articolul de săptămâna trecută v-am povestit despre două locuri superbe în care puteţi merge să faceţi fotografii, dacă vă hotărâţi la o călătorie în “ţara morilor de vânt”. Voi continua să povestesc astăzi despre alte două oraşe ce ne-au încântat la fel de mult, precum şi peripeţiile pe care le-am avut cu fiecare nouă experienţă fotografică.
Marken
După ce am colindat minunatele ţinuturi de la Zansee Schans am mers în faimosul oraş pescăresc Marken. Oraşul este absolut superb, însă vă sfătuiesc prietenos să mergeţi acolo în timpul verii sau să vă echipaţi corespunzător. În luna decembrie, când am fost noi acolo, frigul se simţea mult mai puternic din cauza vântului ce bătea din toate direcţiile. Vechiul oraş Marken a fost construit pe o insulă, şi pentru că inundaţiile erau foarte frecvente locuitorii au făcut dealuri artificiale pe care şi-au construit locuinţele. Casele s-au înmulţit rapid iar acum oraşul arată ca o cetate şi, deşi nu mai e o insula (în 1957 s-a construit un drum ce îl leagă de continent), îţi dă acel sentiment de oraş înconjurat de apă.
Un prim sfat pe care vreau să ţi-l dau dacă decizi să vizitezi această locaţie, şi mai toate locaţiile din Olanda, este să ai cu tine un trepied solid care poate face faţă vântului puternic. Noi am achiziţionat chiar înainte de a pleca în această vacanţă, două trepiede light, uşor de transportat, împachetat, etc. Pot spune că nu au făcut faţă vântului puternic ce bătea din toate părţile la Marken. Eu nu am avut nicio fotografie perfect clară, iar Ionuţ a avut o singură imagine de care a fost mulţumit. Trepiedele cu o greutate redusă sunt în regulă în condiţii meteo favorabile, însă, in condiţii de vânt puternic sau în apă, este destul de greu să ai rezultate spectaculoase cu ele.
Ce este, din nou, foarte important pe vreme foarte rece, este confortul termic al fotografului. Trebuie cu toţii să purtăm îmbrăcăminte termoizolantă şi să nu plecăm la drum nemâncaţi, pentru ca intelectul nostru să poată funcţiona la capacitate maximă. Dacă îţi este frig sau stomacul este gol, vei putea cu greu să te concentrezi la ceea ce faci.
Haga
În zilele următoare am părăsit ţinuturile din jurul Amsterdamului şi ne-am îndreptat înspre partea de sud a ţării. Următoarea oprire a fost The Hague, centrul politic al Olandei dar şi o minunată staţiune pe malul oceanului Atlantic. Oraşul în sine era diferit de Amsterdam, cu clădiri la fel de joase, primitoare şi interesante arhitectural, însă cu obloane de pânză pentru a împiedica pătrunderea razelui soarelui, cu multe centre de yoga şi relaxare şi o puzderie de oameni ce se plimbau pe malul oceanului la sfârsitul lunii decembrie. Atmosfera era relaxată, oamenii primitori şi multă verdeaţă. La un moment dat am dat de o pădure imensă, chiar în centrul oraşului.
Cât am stat aici am încercat tot felul de perspective de pe malul mării , atât la apus cât şi la răsărit. Ce pot împărtăşi cu tine din experienţa de aici este să încerci să percepi mişcarea platformei pe care te instalezi (dacă nu eşti direct pe pământ). Ne-am aşezat amândoi trepiedele la apus pe un ponton ce ducea la observatorul de pe malul oceanului şi pentru că era mişcare continuă in jurul pilonilor (valuri, oameni, poate şi din cauza instabilităţii trepiedelor noastre de călătorie) imaginile riscau să fie în afara clarului, ceea ce, ar fi putut fi o adevărată problemă. După ce ne-am dat seama că fotografiile sunt , din nou, neclare, ne-am aşezat resemnaţi pe o bancă şi ne-am bucurat de culorile apusului.
Al doilea sfat pe care aş vrea să ţi-l dau este, dacă îţi propui să te trezeşti pentru un răsărit, mobilizează-te şi ridică-te din pat, apoi îţi va fi mai uşor. În una dintre dimineţi ne-am lăsat păcăliţi de somn şi ne-am trezit la ora 07.30 cu răsăritul ce ne bătea în geam. Cerul a fost absolut superb, iar noi nu am fost la locul potrivit. Nu am repetat aceeaşi greşeală în dimineaţa următoare. 🙂
După cum vedeţi, exerciţiul nostru fotografic a avut experienţe pozitive şi negative, însă, chiar dacă nu am ajuns acasă cu un întreg portofoliu de imagini, nu ne-am lăsat descurajaţi. Fiecare posibilitate de a exersa este un pas înainte şi cu fiecare pas înainte suntem mai aproape de ceea ce ne dorim de la noi înşine şi de la fotografiile pe care le imortalizăm.
Săptămâna viitoare mai am două obiective fotografice din Olanda despre care vreau să vă povestesc. Rămâneţi aproape!